vineri, 27 noiembrie 2015

Codul bunelor maniere la nunta

Mai tii minte cum, atunci cand te-ai indragostit, ti-a venit sa spui asta tuturor, astfel incat sa stie toata lumea cat de fericita esti? Cam asta vei putea face cu ajutorul invitatiilor de nunta. Numai ca exista cateva lucruri de care trebuie sa tii cont neaparat. Codul bunelor maniere la nunta Cum arata Atunci cand ai ajuns, in organizarea nuntii, la capitolul invitatii, trebuie sa consideri cu atentie cateva detalii. In primul rand, daca vei avea o nunta formala, trebuie sa ai si invitatii asemenea. Daca ai hotarat, in schimb, ca nunta ta va sparge tiparele unei ceremonii obisnuite, invitatia trebuie sa sugereze acest lucru, astfel incat nu e nevoie decat sa iti lasi imaginatia sa zburde si sa creezi o invitatie care sa fie atat stylish, dar si cat se poate de nonconfor¬mista.Ce contin Probabil ca unele dintre cele mai mari probleme se ivesc atunci cand vine vorba de scris informatiile necesare. Fie ca decizi, in cazul unei nunti intre prieteni, sa le scrii de mana, fie ca pregatesti un text care sa fie tiparit cu caractere elegante, sunt cateva lucruri care nu trebuie sa lipseasca dintr-un astfel de text. In primul rand, numele celor care fac invitatia, fie ca este vorba de parintii miresei, care, in mod traditional, platesc cheltuielile pentru nunta, fie ca este vorba chiar de fericitul cuplu. Mai apoi, invitatia trebuie sa includa detaliile esentiale: data evenimentului, ora si locul ceremoniei. De asemenea, daca mai sunt alte precizari de facut, precum un dress code sau o notita care sa specifice ca receptia este destinata adultilor, acestea trebuie, si ele, incluse in textul invitatiei. Cand le trimiti O alta dezbatere legata de tot cosmarul logistic pe care il reprezinta o nunta priveste momentul cel mai oportun pentru trimiterea invitatiilor. In gene¬ral, acesta va fi ales tot in functie de felul ceremoniei. Te poti gandi sa incepi sa trimiti invitatiile cu aproximativ doua luni inainte de nunta, daca este vorba despre o ceremonie foarte simandicoasa, la care vor lua parte multi oameni, mai ales daca acestia trebuie sa si calatoreasca pentru a participa la eveniment.Altfel, daca faci o nunta restransa, este permis sa trimiti invitatiile cu o saptamana sau doua inainte. Un lucru pe care nu trebuie sa il uiti inainte de a expedia plicurile este sa rogi invitatii sa-si confirme prezenta pana la o anumita data. Ce sa eviti Ca in orice alta situatie legata de nunta, riscul de a face un pas gresit si de a cadea in penibil este foarte mare. De aceea trebuie sa iei in considerare cele mai grave faux pas-uri pe care le poti face si sa le eviti cu orice pret. Printre ele: • Nu pune etichete cu numele si adresele destinatarilor pe plicuri. Bunele maniere cer sa scrii de mana aceste detalii, indiferent de numarul invitatilor; • Nu trimite invitatiile pentru o ceremonie formala cu mai putin de o luna inainte de marele eveniment; • Nu mentiona cadourile sau lista de casatorie in invitatie. Pana la urma, nu trimiti invitatiile ca sa ceri bani sau cadouri, ci ca sa ii chemi pe cei dragi sa sarbatoreasca impreuna cu tine. Citeste mai mult: Codul bunelor maniere la nunta

joi, 5 noiembrie 2015

Zilele Culturii Sefarde la București 9-12 noiembrie

Instituto Cervantes din București și Centrul de Studii Israeliene “Goldstein Goren” al Facultății de Științe Politice – Universitatea București, cu sprijinul Ambasadei Spaniei în România, organizează în perioada 9-12 noiembrie, cea de-a doua ediție a Zilelor Culturii Sefarde la București. Zilele Culturii Sefarde la București 9-12 noiembrie Invitat special: José Antonio Lisbona – politolog, istoric, jurnalist, curator al expoziției “Mai presus de datorie: răspunsul umanitar al Serviciului pentru Afaceri Externe al Spaniei față de Holocaust”, expoziție care face parte din programul Zilelor Culturii Sefarde și va fi vernisată în data de 12 noiembrie, precedată de o conferință susținută de José Antonio Lisbona. Expoziția este organizată de Ambasada Spaniei în România și de Instituto Cervantes din București, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării al Spaniei. Parteneri: Asociația Idee, Federația Comunităților Evreiești din România, Fundația Calea Victoriei. Evenimentele care alcătuiesc Zilele Culturii Sefarde vor avea loc în Sala Auditorium a Instituto Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38) după următorul program: Luni, 9 noiembrie, ora 18:30 - Inaugurarea Zilelor Culturii Sefarde Esmeralda, de Alexandru Vona – fragmente de lectura în interpretarea actorului Tache Florescu Masa rotundă: Bucureștiul Sefard, moderator Felicia Waldman Participă: Mihail Caffe, Anca Ciuciu Tudorancea, Anca Halfon Mircea, Irina Cajal Marin Limba: româna. Marţi, 10 noiembrie, ora 18:30 Concert: Bucharest Klezmer Band Miercuri, 11 noiembrie, ora 18:30 Proiectia filmului El Ángel de Budapest ( regia Luis Olivero,Spania, 2011, v.o, spaniolă, subtitrare română) Joi, 12 noiembrie, ora 18:30 Conferinţa Răspunsul umanitar al Spaniei față de evreii sefarzi în timpul Holocaustului: Ambasadorii Rojas și Barzanallana, susținută de istoricul José Antonio Lisbona. Evenimentul are loc cu traducere simultană. Vernisajul expozitiei ”Más allá del Deber. La respuesta del Servicio Exterior de España frente al Holocausto” (“Mai presus de datorie. Răspunsul umanitar al Serviciului de Afaceri Externe al Spaniei fata de Holocaust”), Curator José Antonio Lisbona. José Antonio Lisbona Martín (Barcelona, 1961) licențiat în Științe Politice al Universității Complutense din Madrid, Master în Relații Internaționale al Universității Sorbona din Paris. Jurnalist cu experiență de mai bine de 25 de ani, a colaborat cu numeroase publicații și mass media naționale și internaționale printre care menționăm ziarele La Vanguardia și El País, apoi agenția EFE, Televiziunea Spaniolă și Radio France Internationale. Ca specialist și cercetător în domeniul evreilor în secolul XX în Spania, în relațiile dintre Spania și Israel și lumea arabă, precum și în Politică Externă Spaniolă, este autor a trei volume de cercetare: “Retorno a Sefarad. La política de España hacia sus judíos en el siglo XX” (Întoarcerea la sefarad. Politica Spaniei față de evreii săi în Secolul XX, 1993), “Samuel Hadas. Embajador de Israel al Servicio de la Paz” (2011) / “Samuel Hadas. Ambasador al Israelului în slujba Păcii” și “España-Israel. Historia de unas Relaciones Secretas”(2002) / “Spania-Israel. Istoria unor relații secrete”, pentru acesta din urmă fiind laureat la Ierusalim cu Premiul Samuel Toledano în anul 2001. De asemenea, este co-autor în multe lucrări colective de cercetare precum: “La Libertad Religiosa en España y las Comunidades Judías” - Libertatea religioasă în Spania și Comunitățile Evreiești (2010), “Israel Siglo XXI” / Israel Secolul XXI (2011), “Palabras para un reencuentro” (2006) / Cuvinte pentru o reîntâlnire, “España e Israel. Veinte años después” (2007) / Spania și Israel. Douăzeci de ani mai târziu, “Los judíos en la España Contemporánea” (2000) / Evreii în Spania contemporană, “La especificidad de las migraciones judías de Marruecos a España (1956-1970” (1996) / Specificul migrațiilor evreilor din Maroc în Spania în perioada 1956 / 1970. În ianuarie 2012 i se acordă Premiul “Samuel Hadas, a la Amistad España-Israel” alături de Președinții Felipe González și José María Aznar, de Jordi Pujol,Esperanza Aguirre și de alți intelectuali și politicieni spanioli de seamă. Este Membru al Consiliului Asesor al Centrului Sefarad-Israel, organism dependent de Ministerul pentru Afaceri Externe și Cooperare al Spaniei și, de asemenea, este membru fondator al Society for Sefardic Studies, parte a The Mandel Institute of Jewish Studies a Universității Ebraice din Ierusalim. Face parte din Catedra Spania-Israel a Universității Juan Carlos I din Madrid unde predă discipline precum Istoria Evreilor în Spania Contemporană și Politica Externă a Spaniei cu privire la Orientul Mijlociu. În ultimii ani, la însărcinarea Ministerului pentru Afaceri Externe și Cooperare al Spaniei, a efectuat o exhaustivă cercetare istorică al cărei obiectiv a fost acela de a oferi o viziune globală asupra atitudinii pe care au avut-o față de Holocaust Misiunile Diplomatice ale Serviciul pentru Afaceri Externe Spaniol și diplomații la fiecare dintre posturile în care se aflau destinați în Europa în perioada respectivă. Cercetarea a condus la obținerea de date extrem de importante cu privire la numărul de vieți salvate de la deportare și exterminare de către diplomația spaniolă, a făcut dovada răspunsului umanitar de excepție și a permis recuperarea muncii și efortului acestor diplomați, omagiind astfel curajul și strădania lor. Rezultat al acestor studii este expoziția “Más Allá del Deber. La Respuesta humanitaria del Servicio Exterior frente al Holocausto” / Mai presus de datorie: răspunsul umanitar al Serviciului pentru Afaceri Externe al Spaniei, al cărei curator a fost José Antonio Lisbona, precum și volumul omonim care urmează să fie publicat, chiar acum la începutul lunii decembrie și în care vor fi expuse toate rezultatele exhaustivelor cercetări efectuate. Despre Institutul Cervantes Bucuresti Institutul Cervantes este institutia publica creata de Spania in 1991 pentru promovarea si difuzarea culturii spaniole si hispanoamericane. Institutul Cervantes din Bucuresti organizeaza cursuri pentru invatarea limbii spaniole, examene de atestare a cunostintelor de limba spaniola cu recunoastere internationala (DELE), activitati culturale si pune la dispozitia celor interesati o biblioteca specializata cu peste 25000 de titluri. Citeste mai mult: Zilele Culturii Sefarde la București 9-12 noiembrie